Copilul meu nu va fi victimă. Eu opresc bullyingul!
Mai avem nevoie de 49.925 semnături.
Este timpul să scoatem bullyingul din școli.
Pentru prea mulți copii și profesori, școala a devenit un loc al fricii. Nu al învățării. Asta ne arată datele:
În 2019, statul român a adoptat Legea nr. 221/2019 pentru prevenirea bullying-ului. Fiecare școală trebuia să creeze un grup anti-bullying, să introducă „toleranță zero la violență" în regulament și să raporteze transparent cazurile.
6 ani mai târziu, nu avem un raport național care să arate câte școli și-au îndeplinit aceste obligații.
La AIParte credem că asta este inacceptabil.
Cerem statului român transparență și respectarea legii.
Planul nostru de acțiune
- 1Vom solicita situația bullying-ului în toate cele peste 17.000 de unități de învățământ din România.
- 2Vom cere inspectoratelor școlare să înființeze comisiile anti-bullying acolo unde lipsesc.
- 3Dacă nu acționează, vom merge în instanță pentru a obliga autoritățile să respecte legea.
Guvernul tărăgănează, dar copiii nu mai au timp să aștepte.
Conform Salvați Copiii România, aproape jumătate dintre elevi au fost victime ale bullying-ului, iar 4 din 5 copii au fost martori. Datele PISA arată performanțe școlare cu 40% mai scăzute — echivalentul unui an pierdut.
Ce prevede Legea nr. 221/2019
Bullying: acțiuni fizice, verbale, relaționale sau cibernetice săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere și creează o atmosferă de intimidare, ostilă sau umilitoare.
Obligațiile școlilor
Grup de acțiune antibullying
Fiecare școală trebuie să constituie un grup cu maximum 10 membri: directorul, consilierul școlar, 3 cadre didactice formate, 2 sau mai mulți elevi (peste 12 ani), un reprezentant al părinților și reprezentanți ai autorității locale. Grupul se întrunește lunar, iar sesizările sunt investigate în maximum 48 de ore.
Cod și plan antibullying propriu
Fiecare școală trebuie să aibă un cod antibullying (cu măsuri disciplinare) și un plan antibullying implementat la începutul anului școlar. Obiectivul „școală cu toleranță zero la violență" trebuie introdus obligatoriu în Regulamentul de Ordine Interioară.
Formare obligatorie a personalului
Cadrele didactice trebuie să participe la cursuri privind identificarea bullyingului, gestionarea emoțiilor, comunicarea non-violentă și disciplina pozitivă. Formarea se asigură prin casele corpului didactic, programe Erasmus+ și instituții acreditate.
Ambasadori antibullying din rândul elevilor
Consiliul elevilor trebuie să numească cel puțin 2 „ambasadori antibullying" cu rol de informare, identificare a situațiilor și susținere a victimelor. Școala poate organiza echipe antibullying și la nivelul fiecărei clase.
Evaluare și raportare anuală
Școlile trebuie să efectueze evaluări anuale ale climatului educațional cu participarea elevilor, să măsoare impactul planului antibullying și să semnaleze cazurile la DGASPC. Ministerul monitorizează aplicarea prin inspectorate.
Acces la consiliere psihologică
Școala trebuie să aibă posibilitatea consultării prompte a unui psiholog clinician al copilului în cazurile suspectate. Victimele, agresorii și martorii au dreptul la evaluare și consiliere individuală, de grup și familială.
Mecanismul de intervenție în 5 pași
Ordinul Ministerului Educației nr. 4.343/2020 stabilește un proces clar, pe care orice școală e obligată să-l urmeze. Problema nu e absența procedurii — e aplicarea ei.
- 1
Identificare și sesizare
Orice elev, părinte, cadru didactic sau personal auxiliar poate sesiza un caz suspect. Cadrul didactic sesizat are obligația de a informa imediat directorul.
- 2
Evaluare în 48 de ore
Grupul de acțiune antibullying primește sesizarea și completează fișa de identificare. Evaluarea gravității faptelor nu poate dura mai mult de două zile.
- 3
Intervenție multidisciplinară
Se constituie o echipă din cadru didactic, consilier școlar, asistent social, medic, poliție (după caz). Victima, agresorul și martorii primesc consiliere individualizată.
- 4
Semnalare către autorități
Cazurile confirmate se transmit la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) prin fișa oficială de semnalare. Situațiile grave se raportează la poliție și SMURD.
- 5
Măsuri și monitorizare
Se aplică măsuri gradate: conștientizare, mediere, consiliere psihologică, practici restaurative, implicarea părinților — evitând, pe cât posibil, exmatricularea. Cazul e monitorizat până la reabilitare.
Realitatea din școli
Cifrele vorbesc de la sine. Bullyingul nu mai este o excepție — este experiența zilnică a majorității copiilor din România.
Sursa: Salvați Copiii România, 2023
Cerem Ministerului Educației să publice un raport complet, defalcat pe județ și școală, privind implementarea măsurilor anti-bullying.
Ce cerem prin această petiție
- Raport național defalcat pe județe și școli privind Legea 221/2019
- Numărul grupurilor anti-bullying funcționale în fiecare școală
- Statistici centralizate cu cazurile, pe ciclu de învățământ
- Plan concret de monitorizare a inspectoratelor
- Publicarea datelor în format deschis (Directiva UE 2019/1024)
Hai să facem împreună școala o experiență mai sigură — pentru copii și pentru profesori.
Ai semnat? Trimite un testimonial.
„E important să oprim acest flagel! Să acționăm împreună!”